Hai ca ma laud singura, dar in realitate laud si aplaud talentul lui Liviu Mihai 

de a surprinde in ochii mei cam tot ce-mi trece prin suflet.

L-am cunoscut la evenimentul Mihaelei Drafta, unde m-a ajutat sa pictez un tricou senzational.

Cateva luni mai tarziu m-a invitat sa fac parte din viitoarea sa expozitie de portrete de femei, mai mult sau mai putin celebre. Habar n-aveam daca o sa iasa un lucru serios sau o caricatura, dar am spus din start da. Mi-a dat de la inceput senzatia unui artist adevarat, pasionat si talentat. Aveam sa descopar in atelierul lui (si al lui Bogdan Mihai) o lume plina de culoare, entuziasm si liniste in acelasi timp.

Wow! Am fost convinsa in acea clipa ca portretul pe care Liviu mi-l realiza atunci va deveni un clasic ceva ani mai incolo. Remarcati modestia in crestere,nu?

Ei bine, nu m-am inselat, ma mandresc deja cu el si mai ales cu faptul ca sunt contemporana si conationala cu autorul lui, Liviu Mihai.