… si nici tu nu te simti prea bine!
Sunt opt saptamani de cand macar un membru al familiei noastre e bolnav. Febra, rotavirus, otita, laringita, bronsiolita, toate virozele posibile si imposibile au trecut pe la noi prin sufragerie.
Cand spuneam- “gata, nu mai resist!”, se mai imbolnavea unul. Eu, evident, ultima. Dar si cea mai perseverenta in tuse si ameteli. Probabil ca sa expectorez toata frica si nesiguranta pe care am trait-o in zilele in care copilul mic a facut febra 39 dupa 10 zile de antibiotic, iubitul nu mi s-a ridicat din pat 2 zile si fetele mari se intreceau in a-si pasa tot felul de probleme de sanatate.
Acum, dupa ce am incercat tot ce era omeneste posibil, si inca multe altele peste, vreau sa impartasesc cu voi ce a functionat si ce nu.
1. Copil mijlociu, 8 ani, febra, nas perfect infundat, durere de cap, dispozitie de ne-a facut pe toti sa ne suim pe pereti…
Evident, am incercat sa separ copilul Vanessa de surorile ei, in special de cea mica. De la 1 la 10, in ce procent credeti ca am reusit? Aveti dreptate. Deloc.
“Suriaaaaaa, ce dor mi-a fost de tine!!!Nu pot sa resist sa nu te puuup!!!”. Si cu cea mare, desi am incercat sa le separ, a dormit in acelasi pat. Rezultatul? In doua zile, toate trei aveau nasul infundat.
A fost momentul in care mi-am luat cardul cu mine si am devalizat Plafar-ul. Ceai de imunitate (ok pentru toate trei), vitamin C naturala, echinaceea, ser pentru eliberat nasucuri mici si foarte mici, uleiuri esentiale de ‘tea tree’, cimbru, oregano, lavanda si lamaie. In paralel, prietena mea Andra mi-a comandat de la Young Living celebrul ‘Thieves’ (combinatia de plante folosite de hoti pe timpul ciumei din nu stiu ce an ca sa nu se imbolnaveasca).
Rezultat? Fetele mari, care puteau beneficia de uleiurile puternice, s-au pus pe picioare destul de repede. Suria nu. Desi i-am facut masaj in talpa cu lavanda, i-am dat si oscilococcinum, si vitamina C, si muuulte spalaturi nazale zilnice. Ajung sa cred ca prea mult ser bagat intr-un nas atat de mic irita si stimuleaza mucozitatile.
2. Situatie noua- copil mic nas blocat, marait si sacait, fetele mari ok. “Stati mai departe de e ava rog, sa nu luati inapoi!” Eu am spus, eu am auzit. Rezultatul? Vanessa inapoi cu febra si sinusuri pline.
Am trecut la faza a doua- 10 zile de salina “de oras”, discutii cu ingerasii sa vedem ce au sa ne spuna, de ce mai avem mucisori, Gripovit C si alte suplimente mai “strong”, insa tot naturiste. In plus, le-am scos ambelor lactoza din alimentatie. Din ce am inteles, stimuleaza secretia nazala. 
Rata de succes? Bauturile calde o revigorau pe moment, salina nu a mai avut nici un efect (anii trecuti gasisem una mai mare si mai altfel facuta astfel incat ne-a scos din multe raceli)… Vanessa s-a tratat singura intr-o seara in care s-a conectat cu ingerasii ei- “Mi-au spus ca mai am nevoie de febra cateva ore, dupa care dimineata voi fi ca noua!” S-a trezit la 9, s-a uitat la ceas, “A, e deja trecut de 8, inseamna ca nu mai am febra!” Si nu mai avea!!!
Suria insa persista. Mucisori densi, fara febra.
3. Cert este ca, dupa doua saptamani de nasuc plin de tot felul, inainte de o programata plecare cu avionul, am fost la ORL. “Otita acuta bilaterala. Nici mie nu-mi place sa dau antibiotic, dar nu va puteti juca cu ce-i aici…” Nu pot sa va spun cat am plans cand i-am dat primul antibiotic din viata ei. Mi se parea ca o violez… Dar simteam si eu ca … nu mai era se saga. In plus, de la cabinet ne-am intors cu febra.
Antibioticul nu ne-a scutit de 2 zile de febra mare. Suspectez ca, in dorinta de a-i da un antibiotic usor, nu prea a fost chiar ceea ce avea ea nevoie atunci.
Am luat Augmentin ES, desi initial instinctul genialei dr. Samuila a fost sa-i prescrie Zinat. Fața mea descompusa probabil ca a facut-o sa modifice reteta.
Si sa ne vezi pe toti pe poante 2 zile cu Suria cu febra… Gata oricand sa-i facem dușuri răcite progresiv, șosete cu oțet de mere, frecții cu ulei de lavandă…
Am razbit doar cand, sleita de puteri, am luat copilul dezbracat pe pieptul meu si, in timp ce o alaptam, am mangaiat-o cu toata energia mea feminina imaginandu-mi ca îi curat toate toxinele. Si ce nu iese usor, se transfera la mine întru eliminare.
A transpirat intens si a doua zi nu mai avea febra.
4. Timp de 10 zile. Fix cat i-am dat antibioticul. A fost ok, am si plecat cu ea cu avionul (dar i-am curatat bine nasul inainte si tot drumul am tinut-o la san ca sa nu-i perforeze timpanul din cauza diferențelor de presiune, la decolare și mai ales la aterizare), totul bine si frumos. Doar ca nu am gasit o formula umana de a-i administra acizii lactici, astfel incat sa nu-i scuipe inapoi. Si in seara dupa ultima doza de antibiotic copilul meu a facut febra 39. Asta in timp ce sotul iubit se tinea de pereti de rau ce ii era de la stomac.
Deja eram in panica. Si cand sunt in panica ma intorc la locul nasterii ei, acolo unde m-am simtit mai rasfațata decat in paradis. La Medicover. Nu e o reclama aiurea, este purul adevar. Stiu ca acolo, la urgente, gasesc mereu pe cineva dispus sa-i faca analize copilului inainte sa dea verdictul ca “E grav- procedurile cer antibiotic intravenos”.
Avand in vedere ca toate, dar absolut toate episoadele de febra ale copilului au debutat ori vineri seara ori in prima zi de Paste, Craciun sau mai stiu ce alta sarbatoare, nici acum nu faceam exceptie. Eram in seara de Sf. Andrei. Singurele analize posibile mi-au aratat ca era vorba de o viroza si ca nu e nimic urinar. Buuuuun!
Am dedus ca si barbatul tot asta are si am trecut la “represalii”- ceaiuri nenumarate pentru mine ca sa am lapte, ceaiuri pentru sot, mangaieri pentru copil, ca altceva nu primea. Si homeopate la nevoie, Aconit sau Beladonna. Ba chiar si un supozitor Fitofebril de la Fares cand urca febra in toiul noptii si imi era mila sa o bag sub dus.
5. Dupa 2 zile cerul parea senin, barbatul parasise patul in care dormise singur ca sa micsoram riscul de epidemie, eu eram insa beata de cap de nesomn si griji. Copilul incepuse sa manance, eram fericiti. Asa de fericiti incat nu ne-am isterizat cand ne-a furat din farfurie pestele afumat. Cateva ore mai tarziu s-a trezit din somn urland si vomand in acelasi timp!
Am multumit cerului pentru instinctele ei puternice si pentru ingerasii aflati la datorie! Noi nu eram in camera si ar fi putut sa se inece in somn… In fine, nu pot nici sa-mi imaginez…
Evident ne-am invinovatit intens pentru pestele ingerat de ea si ne-am rugat sa nu se complice situatia. S-a complicat. Cu o diaree de-ti muta nasul, febra, voma cand ti-era lumea mai draga, stare de moleseala total straina ei…
Am plans de neputinta, de disperare si de mila pentru ea… Si, ca in totdeauna cand cer cu adevar ajutor, il primesc. Mi-am amintit ca Centrul Matei Basarab are un program de lucru extins. Am verificat, lucrau de 1 decembrie!!! Am impachetat copilul, am luat mostra din Pampers si… “Va rog faceti ce analize puteti!” “Pai la coprocultura primiti raspunsul in 3 zile!!!” NU MAI REZIST 3 ZILE!!! Altceva? “Sa vedem ce v-au recomandat de la Medicover sa faceti… Uitati, testul de Rotavirus! Asta e gata in cateva ore maxim!”.
Desi in capul meu Rotavirus-ul era ceva grav care se putea lua de la o lipsa de igiena (si aici norii invinovatirii crunte se indreptau spre lejeritatea noastra de a o lasa sa cada, sa atinga orice etc), am zis ca vreau sa STIU ce este. Au mai notat ei alti virusi pe care puteau sa-i caute si ….
In 2 ore m-am calmat. Raspunsul era pozitiv, dar aflasem deja ca Rotavirus se ia… cam de oriunde, ca probabil primul “servit” a fost sotul meu si nu copila, si ca indiferent daca sunt vaccinati sau nu, copiii cu imunitatea scazuta pot face boala. Iar 10 zile de antibiotic sigur devasteaza toata flora intestinala si sistemul imunitar… 
Solutia? Inca ceva zile de hidratat non stop direct de la sursa materna, picaturi de Protectis, multa dragoste si pastura Indiana. Cand i-a furat lui taica-sau bucata de paine din mana am stiut ca e bine…
Epilog- Eu insa am cazut… lata la pat, fara voce, cu dureri musculare peste tot si chef de plans in hohote!!! Ce am facut? Bai fierbinti cu sare, ceaiuri nenumarate, gargara cu apa, sare si lamaie, masaje, rasfat din partea bunei mele prietene Vivi, imbratisari si… gasit un loc in Manastirea Sinaia unde am putut sa plang in voie, flancata de.. .deja inzdravenitul meu sot iubitor.
Astept sarbatorile sa recuperez si ceva din somn…
Voi cum ati trecut peste virozele inceputului de iarna?
Imaginile sunt din arhiva personala.
