Homepage - Editorial - Ce își doresc adulții de azi de la părinții lor
Ce își doresc adulții de azi de la părinții lor

Ce își doresc adulții de azi de la părinții lor

Editorial

Din experiența mea personală ca mamă, dar și ca fiică a părinților mei, transmit un mesaj tuturor părinților de adulți care nu mai găsesc o cale potrivită de comunicare cu noi, copiii lor.

Scrisoare deschisă pentru părinții noștri

oficiul postal daphne athos

Spun de la început, nu vreau să generalizez, nici să mă supăr ca „văcarul pe sat”. Dar dacă măcar câțiva dintre voi aveți aceleași probleme, acest exercițiu ‎va funcționa minunat. Spre binele nostru și al pruncilor noștri!!!

Câți dintre voi folosesc și azi fraze toxice, de genul:

“Nu sunteți în stare să vă creșteți copiii ca lumea!”; “Aruncați banii în stânga și în dreapta, o să ajungeți pe drumuri!”; “Nu o să reușiți niciodată să vă descurcați singuri!”; “Trebuie să vă sacrificați pentru copiii voștri!”; “Niște părinți responsabili stau acasă, nu cheltuie banii și timpul în restaurante sau pe cursuri aiurea”; “Măcar de s-ar lipi ceva de voi la toate cursurile pe care le faceți”; “Sunteți vai de capul vostru”?

Din păcate, cam așa sunt “încurajările” pe care le primim de la părinții noștri. Și, înmagazinate în noi, la rândul nostru, fără să vrem, le proiectam pe copii…

Nimeni nu ne-nvață arta de a fi părinte

Ne-am petrecut zile, chiar saptamani citind și participând la cursuri de parenting ‎fără să înțelegem cât de grea și molipsitoare e “moștenirea” de „Programe negativiste” pe care parinții noștri ne-au lăsat-o.

Cu toate acestea, am încercat să-i apărăm, să-i protejăm, să ne spunem că atât au putut face ei cu resursele pe care le-au avut.

Cu timpul, însă, am înțeles că obligația noastră este „să rupem pisica în două” și tot lanțul de neîncredere și acuze.

Ca atare, afirmăm și vă rugăm:

Iubiți părinți,

Începând cu această clipă, vă eliberăm de responsabilitatea de a mai fi judecătorii noștri Cei Mai Aspri și astfel ne eliberăm pe noi de obligația ‎de a ne cataloga, judeca și limita pruncii.

De astăzi, anulăm programarea de a ne săruta copiii doar în somn și ne oferim libertatea de a ne exprima dragostea față de ei oricând simțim asta.

Tot din acest moment, vă cerem să nu vă mai faceți griji pentru noi! Ne preluăm singuri grijile, le transformăm în responsabilități și le aranjăm cum vom ști mai bine! Doar n-or fi plecat de lângă noi îngerașii la care ne-ați învățat să ne rugăm…

Chiar dacă suntem adulți, rămânem copiii voștri și ne-ar bucura și acum un zâmbet și o încurajare din partea voastră.

Aduceți-vă aminte de ce simțeați când bunicii noștri vă contestau alegerile și întrebați-vă dacă nu cumva atunci v-ați promis (sper!) că voi nu veți face asta urmașilor!!

Și știți de ce?

Pentru că aceste vremuri sunt categoric schimbate față de ce AȚI TRĂIT voi. E stres mai mult, e agitație în exces, iar noi avem nevoie de un punct de sprijin, de încredere și dragoste NECONDIȚIONATĂ din partea celor care ne-au dat Viață. ‎Ne-ar prinde tare bine o vorbă Bună din partea voastră.

Dar cel Mai Mult ne-ar bucura să vă avem alături atunci când chiar suntem fericiți sau mândri de realizările noastre. Indiferent dacă înțelegeți sau nu importanța unor cursuri de dezvoltare personală, indiferent dacă vedeți sau nu sensul vacanțelor dese sau al concertelor și petrecerilor din timpul săptămânii. Bucurați-vă, deci, atunci când ne vedeți zâmbind!

Trecut-au anii…

Nu mai știu când mâna voastră a schimbat gestul mângâiatului pe creștet cu cel nervos al arătătorului care indica “o să vezi tu ce pățești dacă nu faci cum zic eu”.
Iar acum, mărturisim că ne uităm precum flămândul la geamul cantinei la momentele voastre de răsfăț cu nepoții. Doar că, atunci când ne apropiem plini de speranță că am putea căpăta și noi o porție de zâmbete, primim dojeni și critici, cum ar fi: “Nu sunteți în stare să aveți grijă de copiii ăștia!”.

Oare atunci când v-am născut nepoții am devenit doar niște îngrijitori nepricepuți de prunci princiari?
Cum Dumnezeu treceți așa ușor peste noi ca generație și vă adorați nepoții ca și cum de fapt ei ar fi copiii voștri, iar noi, doar un instrument tolerat, de livrat moștenitori?

Dreptul de a fi cei mai buni părinți

Ne cerem și ne afirmăm dreptul de a fi recunoscuți ca cei mai buni ‎părinți pe care nepoții voștri îi au!! Și chiar așa și este!

Apreciem ajutorul vostru în creșterea lor dar nu și dacă el implică un cost mai mare decât orice sumă în bani. Nu și dacă asta implică subminarea continuă a noastră ca părinți!

Sunteți importanți pentru noi și, oricât de mult am dori să nu auzim criticile voastre, ele ni se imprimă ca timbrul de scrisoare. Dacă veți continua să ne creionați în culori sumbre și “impotente”, nu vom avea altă Șansă decât să devenim așa. Sau să ne rupem de energia voastră!

Nici una dintre cele două variante nu este ideală. Noi vă vrem alături mai mult la bine decât, musai, la rău. Vrem să ne bucurăm împreună de evoluția noastră și a nepoților voștri. Dar dacă va trebui să alegem, vom prefera să oprim aici negativismul. Nu vrem să-l transmitem mai departe. Dacă ne negați dreptul de a fi copiii voștri adorați, ne rezervăm dreptul de a fi adulți cu rădăcini autocreate. Din dragoste, Înțelegere și bucurie! Vrem să FIM soare bland și hrănitor pentru copiii noștri! Și orice energie incompatibilă cu ‎El o vom transforma în lumină, cum ne vom pricepe mai bine!

Exercițiu pentru părinți

Vă propun un exercițiu, dragi părinți. Sau hai să-l numim programare. Sau “blestem”. Sau rugăciune. Sau binecuvântare.

Da, vă “blestem” ca de acum înainte, de fiecare dată când vă veți uita la copilul vostru să ÎL vedeți cu emoția aceea din maternitate, cand l-ați ținut prima oara în brațe!
La fel și când l-ați visat suficient de puternic ca să zboare liber din cuib!! Și când i-ați promis dragoste veșnică, indiferent ce va alege să facă în viață!! Și când, poate, l-ați încurajat, sprijinit și ajutat să meargă pe la școli ‘înalte’, ca să aibă o viață mai fără limite, liberă, și el/ea v-au îndeplinit dorința!!

Așa să vă fie privirea,
cuvintele și atitudinea,
de Acum și Până-n Vecie!!!

Foto: arhiva noastra personală

Articol scris pentru si aparut in avantaje.ro

Comments

comments

Post a Comment