Credeti in lucruri intamplatoare? De ceva vreme, eu nu…Stiu ca orice lucru cazut ca…din cer…e foarte probabil sa vina chiar de acolo. Acum 6 luni, faceam un reportaj despre un targ de produse naturiste si m-a atras un poster de la care nu-mi puteam lua ochii. Am coborat privirea si am gasit o doamna cu par alb si cu un zambet care parea sa ma imbratiseze cu intelegere. „We are Brahma Kumaris Spiritual University and we do free spiritual courses” – mi-a spus Christinne, venita din Franta sa deschida in Romania unul dintre cele peste 1000 de centre Brahma Kumaris din intreaga lume.
Nu stiu ce m-a facut sa particip la primul curs. Ca sa fiu 100% sincera, poate si faptul ca aveau sediul foarte aproape de B1TV. Cu siguranta curiozitatea dar si dorinta de a vedea daca yoga ar putea sa linisteasca un pic tornada din sufletul meu.
Ca sa continui in spiritul sinceritatii, primul curs m-a bulversat si mai mult. Nu mai intelegeam nimic. Primul instinct a fost sa nu ma mai intorc vreodata. Ceva insa m-a facut sa revin. Ceva si cineva. Un prieten drag pe care nu-l mai auzisem o perioada mare de timp ma suna acum zilnic sa ma intrebe daca am mai fost la yoga si ce am mai invatat acolo. O alta…intamplare, nu?
Asa ca m-am dus, lectiile m-au prins, am aflat lucruri pe care mi se parea ca le stiam de mai mult de o viata dar, nu se stie de ce, le uitasem…si cateva luni mai tarziu, Christinne m-a intrebat daca vreau sa particip la o retragere de yoga la Slanic Prahova. Prima de acest gen organizata in Romania, avandu-l ca leader pe Preshant Kakoday, un yoghin indian stabilit la Cambridge, in viata de zi cu zi medic chirurg. Wow! Cum as fi putut sa lipsesc?
Nu am tinut neaparat sa stiu ce parere aveau cei din jurul meu despre asta, dar evident ca am auzit glumele referitoare la Bivolaru, la toate legendele nascute in jurul spiralelor sale…Inutil sa va spun ca retragerea Raja Yoga nu a avut nimic de-a face cu sexul, urinarea in grup si alte bazaconii. Am fost 20 de persoane, intre 4 si fara numar ani, cu status-uri sociale din cele mai diferite, care am gatit impreuna (sau mai bine zis am ajutat-o pe Christinne sa gateasca, totul lacto vegetarian dar absolut delicios), am spalat vase impreuna, am jucat o mica sceneta dupa evidentele adevaruri aflate de la Preshant, copiii au construit felicitari cu mesaje spirituale, am vorbit mult despre Casa Sufletelor, Sufletul Suprem dar absolut nimic despre politica, monden sau ocupatiile noastre de acasa, a fost o experienta incredibila. Am meditat, cu si fara ajutor, am fost pur si simplu noi insine, fara masca si poverile pe care ni le asumam zilnic.
Asa cum avem nevoie zilnic sa ne spalam pe dinti, sa mancam, sa dormim, sa facem miscare, de ce n-am accepta ideea ca TREBUIE sa hranim in fiecare zi si partea noastra spirituala?
